Valea Doftanei

Portul popular




Portul popular, care a corespuns o indelungata vreme cerintelor uzuale, a fost folosit uneori si drept uniforma pentru elevii scolilor rurale.

Portul ce era cunoscut in Valea Doftanei cuprinde elemente esentiale ale costumului nostru national, caracteristic in unitatea lui, cu toate particularitatile firesti de ordin local. Pe cap, barbatul poarta caciula (tuguiata, sau "retezata"), sau palarie, in functie de anotimp. Bustul era imbracat cu o camasa alba, inchisa la gat si uneori impodobita cu broderii la guler si mansete - dar mai ales poalele cutate ce se purtau pe din afara.

Pe camasa, in vreme racoroasa se imbraca o vesta: cand era tesuta de lana, se numea laibairica - iar cojocului fara maneci si incheiat pe o latura i se punea un pieptar. Peste acesta se purta un fel de sacou gros, numit zabun. Iarna, drept palton se imbraca o haina lunga si groasa, cu gaitan si inchisa la culoare, numita gheba. In locul pantalonilor, satenii au imbracat o vreme indelungata cioarecii, de culoare alba, peste care incingeau braul, iar pe deasupra o cingatoare lata din piele, numita chimir.

In buzunarele chimirului se purtau obiecte de uz curent, intre care amnarul, cremenea si iasca de aprins focul. De regula, satenii nu posedau intreaga gama a obiectelor de imbracaminte mentionate, ci numai strictul necesar. Opincile purtate in picioare se lucrau din piele.

Portul popular al femeilor este si el plin de originalitate ca model, croiala. Se avea in vedere utilitatea lui, dar totodata si aspectul estetic.

Pe cand fetele nemaritate obisnuiau sa umble vara cu capul descoperit, sau legate numai cu basma ("carpa"), cele casatorite isi impun restrictii. Acestea din urma isi acopereau parul cu baris, peste care se aseza basmaua. Ele poarta iia cu maneci lungi, sau nimai pana la cot, ale carei mansete si ciupagele de la umeri sunt impodobite cu "rauri" cusuti in matase neagra ( pentru cele varstnice), sau rosie (la cele tinere). Ele se incing cu un brau rosu din lana. Iarna femeile imbracau o bunda sau cojoc, impodobite la maneci, pe piept si la gat cu pielicele colorate.

Mult timp, in imbracamintea femeiasca din Tesila si imprejurimi intra fota - plisata sau nu - cu alesaturi in fora dungata orizontal la poale, sau vertical. La Traisteni, fota era larga incutata de jur imprejur si cu o singura banda rosie la marginea de jos. In picioaRe, femeile purtau obiele - ciorapi - si opinci.